Tocmai l-am văzut la TV pe preşedintele României pupând stângaci icoane şi făcând crucea mare (dracu' e bătrân, se ştie), la o altă ceremonie religioasă.
Şeful statului părea atât de cucernic, încât am fost aproape sigur că va cuceri pe loc alte câteva mii de voturi, însă după ce l-am văzut pe-aproape pe Gigi Becali, şi încă în genunchi, prosternat, pătruns de o şi mai profundă evlavie, mi-am dat seama că lucrurile stau exact pe dos: cu astfel de practici, Traian Băsescu n-are absolut nicio şansă în faţa proaspătului europarlamentar PRM: pentru a-i îngenunchea la acest capitol pe Becali şi pe alţii ca el, Băsescu trebuie să se bazeze pe "oiţe ale Domnului" muuult-mult mai rătăcite decât cele de azi, poate chiar pe oi căpiate de-a dreptul şi, eventual, leşinate de foame.
După părerea mea, Traian Băsescu a încălcat grav încă o legiuire - cea de-a 10-a ("Să nu pofteşti nimic din ce este al aproapelui tău"): în anul de graţie 2009, poftind a se agăţa disperat de plusul de imagine pe care crede că i-l pot transfera primele două instituţii ale clasamentului "credibilitate în mintea românilor" (Biserica şi Armata), preşedintele Traian Băsescu nu e cu nimic mai breaz şi mai puţin avid de pomană mediatică decât "politicienii" vâlceni înghesuiţi claie peste grămadă în preajma P.S. Gherasim şi a altor clerici, să pară sfinţi în ochii babelor de pe coclaurii judeţului...
Valentin Smedescu
.....
▼
luni, 29 iunie 2009
Un nou inceput
Am scris, vreme de circa 13 ani, în ziare, în reviste, pe site-uri, pe forumuri etc.
Deşi m-a încercat - încă demultişor - ideea de a-mi construi propriul blog, am opus oarece rezistenţă ispitei. După cum se vede, doar până ieri, când am făcut o constatare: aşteptând la infinit să găsesc, spus ori scris de alţii, ceea ce cred eu că se cuvine (uneori, chiar se impune) a fi spus/scris, nu e cea mai potrivită atitudine. Iar inevitabilul s-a produs.
Cum sintetizez, "cu mintea de acum", ce intenţionez a face pornind pe acest nou drum?
E greu de explicat în câteva cuvinte ...până una-alta, "simt enorm şi văd monstruos" (tot Caragiale, „săracul”...) cred că ar fi cea mai descriptivă „definiţie”.
O sa înţelegeţi - mai târziu şi în timp - de ce.
Valentin Smedescu
....
Deşi m-a încercat - încă demultişor - ideea de a-mi construi propriul blog, am opus oarece rezistenţă ispitei. După cum se vede, doar până ieri, când am făcut o constatare: aşteptând la infinit să găsesc, spus ori scris de alţii, ceea ce cred eu că se cuvine (uneori, chiar se impune) a fi spus/scris, nu e cea mai potrivită atitudine. Iar inevitabilul s-a produs.
Cum sintetizez, "cu mintea de acum", ce intenţionez a face pornind pe acest nou drum?
E greu de explicat în câteva cuvinte ...până una-alta, "simt enorm şi văd monstruos" (tot Caragiale, „săracul”...) cred că ar fi cea mai descriptivă „definiţie”.
O sa înţelegeţi - mai târziu şi în timp - de ce.
Valentin Smedescu
....