În timp ce Emiratul Dubai şi-a inaugurat cu un fast fără precendent bijuteria de turn de 828 de metri înălţime, numit de presă „a opta minune a lumii”, în România au loc inaugurări de neimaginat chiar și pentru naţiuni mai puțin milenare, mai puțin civilizate, mai puțin progresiste ori măcar mai puțin “europene” decât a noastră:
- ale pensiilor pentru agricultori, care nu se mai dau, că doar campania electorală a trecut
- ale ajutoarelor alimentare pentru familiile de pensionari, tăiate şi ele din start
- ale pensionarilor cu pensii sub 1.000 de lei, care nu mai beneficiază de contribuţie la asigurările de sănătate
- ale salariaţilor din economia privată, care nu îşi primesc salariile cu lunile sau îşi pierd serviciul, luaţi de valul disponibilizărilor
- ale salariaţilor bugetari, ameninţaţi şi ei de disponibilizări masive, cantitative, care n-au nicio legătură cu reformele instituţionale, cu competenţele, cu reformarea Statului şi cu alte asemenea noţiuni, dar par a avea legătură cu epurarea şi stahanovismul unor epoci pe care le credeam apuse pentru totdeauna
- ale spitalelor care „fuzionează”, „pentru reducerea cheltuielilor”
- ale unui Serviciu de Telecomunicaţii Speciale care a primit cu aproape 40% mai mulţi bani ca în 2009 (şi va cheltui cca 466,5 milioane de lei noi), probabil pentru a intercepta chiar tot ce înseamnă comunicare - telefoanele, Internet-ul, Twiter-ul (evident că numai şi numai în interes naţional)
- ale unor SRI, SIE şi SPP, care şi ele, săracele, au primit bugete sensibil majorate, că reforma Statului nu se poate face fiecum, cum ar crede vreun fitecine neavizat
- ale vechilor autostrăzi, căi ferate, poduri, aeroporturi, Canalul Dunăre-Buureşti etc. - îndelung discutate, analizate, proiectate, promise s.a.m.d., şi care „nu se mai face”, că e criză...
*
Poate e de ras ceea ce mi-a trecut prin cap aseară - în momentele inaugurării celei mai înalte şi mai spectaculoase construcţii arhitectonice moderne: dacă „ei” continuă în ritmul acesta, iar „noi” continuăm în ritmul nostru, cu „ai noştri”, nu este departe momentul când turnurile (şi clădirile) lor luxoase şi extravagante, care domină deșertul și sudul Golfului Persic, vor fi tot atât de înalte pe cât de lungi îs "autostrăzile" noastre, patent “Băsescu&Berceanu& Asociații”...
Dacă mai punem la socoteală şi faptul că „la arabii ăia” se face turism de lux, pentru bogaţii lumii (atenţie, spre deosebire de emiratul vecin Abu Dhabi, Dubaiul „trăieşte” din petrol doar în proporţie de cca 6%) şi că „acolo” infracţionalitatea tinde spre zero, parcă și nouă ne vine să credem că nu ne-am născut când trebuie, unde trebuie....