Nu pare o lege ,,mai rea” – cel puțin în prevederile referitoare la bibliotecile publice -, dar ar trebui analizată cu atenție de către toți cei interesați, pentru a fi îmbunătățită prin părțile esențiale. (explicații foto din colaj)
Pentru prima dată în România (în Rep. Moldova asta e mai demult), sunt introduse standarde de funcționare cu referiri și la standarde europene (în Expunerea de motive*, ref. și la Manifestul Bibliotecii Publice IFLA-UNESCO 2022 şi Manifestul bibliotecilor către Europa): de ex., privind suprafaţa utilă minimă a bibliotecilor publice (sediile se vor dimensiona în funcţie de mărimea populaţiei deservite), norme de personal – nu doar pentru bibliotecari, ci și pentru IT-isti și tot personalul de specialitate (raportate de asemenea la nr. de locuitori), pentru funcțiile de conducere etc., standarde pentru echipamente informatice (pentru bibliotecari + stații de lucru pentru public), standarde pentru dotarea cu software, standarde pentru activități s.a.m.d. Art. 64 prevede că ,,Bibliotecile pot realiza venituri şi din exploatarea terenurilor şi a clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea cu respectarea prevederilor legale în vigoare”. iar art. 65 zice că ,,fondurile astfel realizate de biblioteci se utilizează pentru activităţile şi serviciile specifice de bibliotecă şi pentru construirea, amenajarea şi dezvoltarea spaţiilor de bibliotecă, inclusiv pentru informatizarea şi achiziţia de documente şi echipamente specifice.”
Realizarea de ,,venituri” (cu tot ,,cu respectarea prevederilor legale în vigoare”) ar putea fi o armă cu două tăișuri (,,de dragul” – a se citi ,,din lipsa” - banilor, săli de conferințe/ alte spații din biblioteci ar putea ajunge să ,,găzuiască” evenimente subculturale – ca de ex. cele de la Untold 2023; apoi, să nu pierdem din vedere fenomenul cancel culture, care deja prinde și la noi și ...în biblioteci mai rămăsese ,,neexprimat”!).
Revenind, tot în premieră în România, Legea prevede sancțiuni pentru administrațiile locale (conducătorii acestora) care desființează sau nu susțin bibliotecile cum prevede actul normativ.
Contravențiile (amenzi de la 10.000 lei la 50.000 lei sau, în unele situații distincte, de la 5.000 lei la 10.000 lei) se prescriu însă în termen de un an, spre deosebire de penalizarea cititorilor care pierd sau nu restituie la timp u.b. împrumutate (asta nu se mai prescrie decât, probabil, în baza termenului general de prescripție prev. de Codul civil).
Aici ar trebui insistat puțin: adică repezentantul unei autorități desființează o bibliotecă, ,,instituțiile abilitate” o lălăie un an cu ,,cercetarea”, faptele se prescriu, iar biblioteca rămâne desființată. Nu ar trebui lăsat asa. E vb. de alineatele articolului 94.
Mai avem apoi referiri la inspecția în biblioteci – metodologie care trebuie aprobată de ,,Comisia Națională a Bibliotecilor” – prevederile sunt la art. 88 alin. i) – care constituie un mic pas înainte, dar per ansamblu rămâne o formă fără fond.
Legat de aceasta Art. 34. - (1) spune: ,,Controlul respectării dispoziţiilor prezentei legi, precum şi a standardelor, normelor şi metodologiilor elaborate de Comisia Naţională a Bibliotecilor şi aprobate potrivit legii se asigură de către persoanele care au calitatea de agent constatator pentru contravenţiile stabilite prin prezenta lege”.
Dar cine e ,,agentul constatator”? Că nu se mai face nicio referire la el. Iar o astfel de calitate nu poate fi stabilită decât de lege (nu de norme de aplicare, regulamente etc.)
În fine, scurte considerații cu privire la definiția Bibliotecii (cum a fost și cum e în proiect).
În Legea veche, art. 1 a): ,,bibliotecă - instituţia, compartimentul sau structura specializată ale cărei atribuţii principale sunt: constituirea, organizarea, prelucrarea, dezvoltarea şi conservarea colecţiilor de cărţi, publicaţiilor seriale, a altor documente de bibliotecă şi a bazelor de date, pentru a facilita utilizarea acestora în scop de informare, cercetare, educaţie sau recreere; iniţierea, organizarea şi desfăşurarea de proiecte şi programe culturale, inclusiv în parteneriat cu autorităţi şi instituţii publice, cu alte instituţii de profil sau prin parteneriat public-privat; în cadrul societăţii informaţiei biblioteca are rol de importanţă strategică.”
În Legea nouă, art. 1 a) ,,bibliotecă - persoana juridică sau compartimentul unei instituţii sau organizaţii al cărei/ cărui scop principal este înlesnirea utilizării resurselor informaţionale, serviciilor şi facilităţilor necesare pentru a satisface necesităţile de informare, de cercetare, educaţionale, culturale sau de recreere ale utilizatorilor săi.”
Definiția de acum a bibliotecii pare că nu mai e la fel de cuprinzătoare, de fapt, nu e deloc – mai ales pe componenta de constituire, organizare, prelucrare, dezvoltare şi conservare a colecţiilor și din perspectiva ,,biblioteca – instituție strategică” (deloc sau foarte puțin conștientizată). ,,Înlesnirea utilizării resurselor informaţionale” e o formulare extrem de vagă – pot exista bibliotecari sau, și mai grav, manageri sau ordonatori de credite care vor trâmbița (mai ales pentru imagine politică): ,,aveți aici 300 de rafturi cu cărți, dincoace 30 de PC-uri cu Internet – veniți de luați lectură, că v-am înlesnit... și nu e vina noastră dacă «nu se mai citește»”.
Inițiatorii Legii sunt:
Romaşcanu Lucian - senator PSD; Alda Adrian - deputat PSD; Bîrcă Constantin - deputat PSD; Cîtea Vasile - deputat PSD; Dinu Cristina-Elena - deputat PSD; Floroiu Ionel - deputat PSD; Holban Georgeta-Carmen - deputat PSD; Hurduzeu Florin-Silviu - deputat PSD; Macovei Silviu Nicu - deputat PSD; Mang Ioan - deputat PSD; Niţă Nicu - deputat PSD; Oteşanu Daniela - deputat PSD; Paraschiv Rodica - deputat PSD; Piper-Savu Florin - deputat PSD; Popa Radu-Mihai - deputat PSD; Şerban Ciprian-Constantin - deputat PSD; Stancu Paul - deputat PSD; Suciu Vasile-Daniel - deputat PSD; Toader Bogdan-Andrei - deputat PSD; Toma Ilie - deputat PSD; Toma Vasilică - deputat PSD; Trif Bogdan Gheorghe - deputat PSD; Tuhuţ Radu-Marcel - deputat PSD; Vulpescu Ioan - deputat PSD.
&&&
Proiectul a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere în data de 4 dec., iar în 6 dec. a plecat pentru avizare la Academia Română, Consiliul Economic şi Social, Consiliul Fiscal, Consiliul Legislativ (termen: 05.01.2024) și tot în 6 decembrie a fost trimis și pentru obținerea punctului de vedere al Guvernului.
Neoficial, aflăm de la Daniela Drăghici - veche prietenă a bibliotecilor vâlcene, împreună am organizat în 2009, la Ocnele Mari, inaugurarea națională a serviciilor de tip ,,Biblionet” (captura 3) – membră a Comisiei pentru drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, egalitatea de şanse şi de tratament, din cadrul Consiliului Economic si Social, că proiectul Legii bibliotecilor a primit ieri aviz pozitiv în comisie, iar astăzi la fel s-a și întâmplat și în plenul CES.
Toate documentele sunt la (le vedem dând clic pe B713/2023)
Link-ul direct către ,,forma inițiatorului”
Opiniile asupra propunerilor legislative aflate în consultare publică pot fi trimise:
- în scris la adresa: Senatul României, Calea 13 septembrie, nr.1-3, Sector 5, Bucureşti respectând formularul
- prin fax la 021 315 8942, completând același formular
- prin email la infopub@senat.ro, completând formularul și atașându-l la email
- depuse personal la Sediul Senatului României, Biroul de Relații Publice.
Propunerile legislative aflate în consultare publică sunt (căutăm în listă Legea bibliotecilor sau B713 / 2023 și putem trimite direct comentarii, opinii, sugestii, recomandări – scriindu-ne numele și datele de contact)
Termenul la care se va încheia consultarea publică pentru noua Lege a bibliotecilor (care va abroga L. 334/ 2002, cu toate multele ei modificări operate în cei 21 ani de la adoptare) este 02-02-2024.
Spor la citit și inspirație la (propuneri de) îmbunătățit Legea!
Valentin Smedescu
_____
*Expunerea de motive
