duminică, 3 ianuarie 2010

Scurt tratat de ticăloşie şi prostie duse la extrem

Când scriu (puţin după mijlocul zilei de 22 noiembrie), mai sunt multe ore până la închiderea urnelor de vot. Nu ştiu, prin urmare, în ce măsură va fi viciat cel mai important exerciţiu electoral din ultimii 20 de ani. Probabil că, la ora când citiţi aceste rânduri, avem un rezultat parţial apropiat de cel final şi, îndrăznesc eu să sper, ceea ce se (va) obţine prin fraude electorale va fi surclasat de prezenţă numeroasă la vot a alegătorilor de bună credinţă, şi nu a celor momiţi din faţă cu zăhărelul ori mânaţi de la spate cu gârbaciul.

I-aţi văzut pe „turiştii” care au luat cu asalt secţiile speciale din Gara de Nord, dar şi din localităţi unde nu există nici cale ferată, nici artere rutiere importante, nici obiective turistice, nici măcar mânăstiri, ci doar sărăcie cât vezi cu ochii? Cum vi se par? Aşa-i că se vede pe chipurile lor inteligente (şi reiese şi din vocabular) cât sunt de preocupaţi să-şi voteze viitorul? Să îşi aleagă preşedintele? Să parcurgă zeci şi sute de kilometri, apoi să stea ore în şir la cozi, pentru a reuşi să pună în sfârşit ştampila unde trebuie?
*
Îndatoriri de serviciu m-au purtat în week-end-ul trecut prin Vâlcea rurală, ocazie cu care am aflat noi lucruri interesante cu privire la „mercurialul” votului şi al campaniei electorale, în general. Într-o localitate cu pretenţii urbane, am fost rugat să-mi mut maşina din faţa primăriei pentru că încurca dificilele manevre de parcare a unui TIR lung cât o zi de post, plin cu zahăr şi făină de culoarea portocalei, de-mpărţit ca „ajutoare”. În câteva localităţi, elevii transportaţi cu microbuzele şcolare au primit din mâna şoferilor şi a altor tovarăşi frumoase caiete dictando, în pungă portocalie, cu sigla PD-L. Sâmbătă dimineaţa, pe la ora 9.20 (deci după ce campania se încheiase), nişte oameni foarte harnici întindeau de zor bannere ...nici nu vă mai spun în favoarea cui, că bănuiţi. Însă cea mai „plăcută” surpriză am avut-o într-o comună cu peste 4.500 de locuitori, unde li s-au împărţit sătenilor nu mai puţin de 3.000 de saci cu tărâţe, sute de perechi de cizme de cauciuc şi o mare cantitate de tablă (asta a putut, asta a dat «sponsoru’»; ceea ce e de-a dreptul amuzant e că „a dat” pentru pentru triumful „portocalismului”, însă unde nu trebuie, adică într-o comună unde sunt sigur că nobilele idealuri ale pesedismului roşu nu vor fi întinate prea curând; pentru turul II, cică sunt pregătite încă trei TIR-uri cu tărâţe, tablă şi cizme).
*
Mă întreb:
1. cât de ticălos să fii, ca om şi cu atât mai mult ca lider politic, încât să încerci să influenţezi alegerile bazându-te pe naivitatea unor oameni săraci, dezorientaţi, speriaţi, neiformaţi (chiar inculţi), care ar trebui să aştepte de la tine cu totul şi cu totul altceva (nici ei nu ştiu ce ar trebui să aştepte, însă asta e altă discuţie)?
2. cât de mic vizionar şi cât de prost strateg trebuie să fii, încât să te amăgeşti că poţi câştiga prin fraudă - împotriva unei voinţe naţionale mai evidentă parcă decât oricând - nişte alegeri de importanţă capitală nu pentru progres, ci pentru revenirea la normalitate?


(Curierul de Ramnic, 23 nov. 2009 - http://ramnic.ro/articole/scurt-tratat-de-ticalosie-si-prostie-duse-la-extrem-26336/2009-11-23)